Înregistrarea căsătoriei

Înregistrarea căsătoriei

Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă, la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii soţi, sau după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității administrativ-teritoriale respective, iar prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată la o altă primărie decât cea prevăzută mai sus, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.

Căsătoria se poate încheia în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cu aprobarea primarului.Se poate oficia căsătoria în afara sediului primăriei în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor private de libertate, în penitenciar.

La încheierea căsătoriei, viitorii soţi vor declara, în faţa delegatului de stare civilă, numele  pe care  s-au învoit să-l poarte în căsătorie, ei pot să-şi păstreze numele lor dinainte de căsătorie, să ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soţ poate sa îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.

Vârsta minimă de căsătorie este de optsprezece ani.

Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de şaisprezece ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi ori, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă  în a cărei circumscripţie are domiciliul minorul.

Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.

Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.

Sunt necesare :                                               :                  
-documentul cu care se face dovada identităţii*,                                                       
-certificatele de naştere, în original şi în copie,                                                                              
-certificatele medicale privind starea sănătăţii, întocmite pe formular tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data, sigiliul/ştampila, semnătura şi parafa medicului. Certificatele medicale  sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să conţină menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători. Certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz.    

-declaraţie pe proprie răspundere a soţilor că nu cunosc nici un motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei ;                                                                                                  
-acte în original şi în copii traduse şi legalizate din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare (dacă este cazul)                                                                                                                                
Aceste acte pot fi:                                                                                       
-Certificatul de deces al fostului soţ,                                                                                            
-Certificatul de despărţenie sau de divorţ - eliberat în perioada 1951-1960,

-Certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunea de desfacere a căsătoriei,       
-Sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă.        

Dosarul de căsătorie mai poate cuprinde:    

-aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale;

-aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate precum şi documente justificative în susţinerea cererii,

-încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înaintea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei;

-încuviinţarea instanţei de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviinţarea, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie;

-pentru minorul cu vârstă cuprinsă între 16 ani-18 ani -aviz medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă  în a cărei circumscripţie minorul îşi are  domiciliul; avizul medical nu înlătură prezentarea certificatelor medicale prenupţiale;

-în situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale aceştia vor prezenta convenţia matrimonială autentificată de notarul public;

            Pentru cetăţenii străini:

-documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România.

Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent-maxim 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut, în conţinut termenul de valabilitate. 

În cazul cetăţenilor statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiul consular acreditat în România, aceştia vor da o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin, sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România. Pentru apatrizi legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau după caz, reşedinţa.                                 ;

-declaraţii notariale ale viitorilor soţi din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România;

-procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat în cazul căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română.

*Notă: 

          Dovada identităţii se poate face cu următoarele documente:

-Pentru cetăţenii români: buletin de identitate, carte de identitate sau carte de identitate provizorie;

-Pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European: documentul de identitate sau paşaportul emise de statul aparţinător;

-Pentru apatrizi: paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz;

-Pentru cetăţenii statelor terţe: paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României( viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei căsătoriei, cât şi la data oficierii căsătoriei;

-Pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România: document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951, documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară-protecţie umanitară condiţionată;

-Pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România: paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.

Documentele cu care se face dovada identităţii trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.